„De la ciobanii „abjecți” și „primitivi”, la Eminescu, Mihai Viteazul, Brâncoveanu, olteni și cultura rusă. Cine este Horațiu Damian și cum s-a ajuns ca un om din mediul Universității Babeș-Bolyai să vorbească astfel?
Am citit ce a scris Horațiu Damian despre oierii care au ieșit în stradă și, sincer, am recitit de câteva ori. Omul a criticat protestul. Are tot dreptul. A vorbit despre subvențiile europene, vaccinarea animalelor, fiscalizare sau exporturi. Toate acestea pot fi discutate, verificate și contrazise cu argumente.
Felul academic al lui Damian în care an ales să vorbească despre niște oameni este de fapt academic de șanț. „Ciobanii – cea mai abjectă categorie socio-profesională a României”, scrie el. Apoi continuă: „Gașcă de inutili primitivi și violenți”. Și încheie: „Mercenarii PSD”.
Să nu credeți ca vorbesc despre unul care aruncă vorbele la nervi de cineva la colțul străzii. Vorbim despre un om cu doctorat în istorie, legat profesional de ani de zile de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
Și atunci am devenit curios, cine este acest profesor universitar Horațiu Damian? Am vrut să văd dacă este o ieșire accidentală. O zi proastă. O formulare nenorocită pe care omul poate a regretat-o după aceea. Numai că, mergând în urmă, dai peste altele. Bazaconii peste bazaconii
Pe 15 ianuarie 2026, despre Mihai Eminescu îi este atribuită formularea: „huliganul moldovean antisemit, xenofob, intolerant, troglodit, adept fanatic al primitivismului național”.
Și nu ne oprim la Eminescu. Despre Mihai Viteazul a publicat un text intitulat: „Mihai Pseudo-Viteazul, una din cele mai odioase figuri ale Istoriei Românești”.
În alte texte îi apar formulări precum „mizerabilul criminal Mihai Pseudo-viteazu”, iar despre Constantin Brâncoveanu: „și mai mizerabilul Tică Pseudo-sfântul Brâncoveanu”.
Nici oltenii n-au scăpat. Într-un editorial din 2020 apar expresii precum „olteanul mizerabil Ceaușescu”, „mafia lui oltenească” și chiar „trogloditismul oltenesc”.
În 2022, într-o postare despre Rusia și cultura rusă, i-au fost atribuite atacuri inclusiv la Pușkin și Lermontov, discursul ajungând la caracterizarea colectivă a rușilor drept „un popor de monștri”.
În decembrie 2024, după anularea alegerilor prezidențiale, Damian nu s-a limitat la a saluta decizia. A cerut măsuri împotriva unor politicieni și formațiuni, oprirea emisiei unor televiziuni și arestarea unor jurnaliști pe care îi considera „diversioniști în slujba Moscovei”.
Iar în septembrie 2026 ajungem la ciobani: „cea mai abjectă categorie socio-profesională a României”.,,Inutili.”,,Primitivi.”,,Violenți.” Mă uit la toate acestea și mă întreb: Ăștia sunt elitele clujene? Aici am ajuns? Da-l slăvim pe acest om numai ca este progresist și profesor universitar ?
Omul fără școală, care stă cu animalele în frig, ploaie și noroi, poate fi „primitiv” și „inutil”, iar omul cu diplome, doctorat și universitate în spate poate să-l numească „abject” și să considere că tocmai educația îl așază deasupra lui?
Eu credeam că școala ar trebui să facă exact invers. Să-ți dea argumente atunci când ești furios. Să te învețe să separi omul de problema pe care o critici. Și, mai ales, să te ferească de disprețul aruncat asupra unei întregi categorii sociale.
Mai am însă câteva întrebări, și asta nu pentru ca este de la Cluj. În slujba cui este un asemenea discurs? Cui folosește? Cine îi plătește salariul unui om care ocupă o funcție într-o universitate publică și unde se termină opinia particulară și începe responsabilitatea pe care ți-o dă instituția al cărei nume apare lângă al tău?
Pentru că atunci când asemenea cuvinte nu apar o singură dată, ci se repetă de-a lungul anilor – despre ciobani, despre olteni, despre personalități istorice, despre scriitori, despre jurnaliști sau despre popoare întregi – nu mai poți să te prefaci că n-ai observat tonul.
Iar Universitatea Babeș-Bolyai are, la rândul ei, dreptul să spună dacă asemenea exprimări reprezintă exclusiv opiniile personale ale angajatului său și cum se raportează instituția la ele.
Ciobanul poate să nu aibă doctorat. Poate să nu știe să vorbească academic. Poate să vină la București cu cojocul mirosind a oaie și cu mâinile crăpate de muncă. Dar înainte să-l numești „abject”, „primitiv” și „inutil”, poate că merită să te uiți puțin la mâinile lui. Și după aceea la ale tale.
Diploma dovedește că ai făcut școală. Nu dovedește, singură, că ai și învățat ce înseamnă respectul pentru oameni. Sunt mulți oameni cu școală. Cu facultăți, doctorate, funcții și titluri. Dar școala nu-ți dă și diplomă de caracter”.
(Marius Marin, jurnalist, Statele Unite ale Americii)
Foto: Horațiu C. Damian, doctor în istorie, fost cadru didactic asociat la Universitatea Babeș-Bolyai și în prezent angajat UBB TechTransfer, cu atribuții în principal administrative și de proprietate intelectuală.”
